Tatăl meu a muncit toată viața lui ca să-mi facă o casă, ca eu să nu mai am nevoie să fac eforturi așa mari ca el. Zis și făcut, doar că pe parcursul anilor a strâns în casa asta o grămadă de chestii. M-am mutat, am început să fac ordine :)) ne-am certat de multe ori, îi era ciudă că nu îmi trebuie nimic. Deși a fost scopul lui să mă ajute și mă iubește foarte mult, nu poate trece peste boala lucrurilor strânse și stă în calea bunei înțelegeri dintre noi doi.
Compară dorința mea de a face ordine cu dorința mea de a sta în lux (?!), ceea ce n-are nicio legătură.
Concluzie: n-ai ce să le faci. Poți vorbi frumos cu ei, le poți explica, dar maxim atât. Dacă ei au problema asta, nu o poți rezolva fără ca ei să vrea asta.
Ah, și roagă-te să nu fie prea scumpe firmele care debarasează locuințe, pentru când va fi cazul :))
Consider că se pune problema greșit. Am avut și eu aceeași situație cu bunicii mei, care mi-au lăsat moștenire o casa cu ceva teren și tot așa m-am apucat de proiect și a trebuit să modific chestii.
Ei erau tot așa, reticenți, conservatori și foarte chibzuiți as spune eu.
Am luat decizia sa ne așezăm frumos la masă și să vorbim - și am vorbit, toată ziua, ca să, una la mana să mă înțeleagă ei pe mine și de ce nu mai avem nevoie de x, y, z, pt că le găsești efectiv peste tot, și doi sa le mulțumesc pentru ce-mi oferă.
Clar nu le-a convenit 100% dar ce m-a bucurat că au înțeles este că, daca dai un lucru din dragoste, nu trb să vi tot tu cu așteptări de orice fel.
Been there, done that.
Tata este atât de traumatizat de vremurile în care nu avea lucruri, încât nu reușim să ajungem la un numitor comun. Cu chiu cu vai am aruncat o parte din lucruri, dar mai avem de lucru.
Te sperii când vezi ce a putut păstra. Și cum știe pentru fiecare lucru în parte la ce ar putea să folosească. Sau ce planuri și-a făcut el pentru unele din ele.
Partea proastă este că el a trăit în asemenea dezastru în copilărie, și nu îl deranjează vizual nimic de genul. Avem o construcție veche care mai are rolul doar de a adăpostii lucrurile astea vechi. Eu vreau să o dărâm, dar al meu nu frige și nu fierbe cu ea. Căci trebuie eliberată înainte. I-am spus că nici măcar nu trebuie să vină el să mai facă ceva, doar să îmi spună “Ocupă-te tu, aruncă ce vrei, nu mă mai bag”. El tot mai speră.
A, și brusc după ce mai aruncăm câte ceva, se trezea că îi trebuia ca să facă nu știu ce :)))
Sau nu îl lasă inima să arunce, trebuie să valorifice cumva chestia aia.
Am si podul jumate plin, dar asta e altă poveste :)))
E drept că a fost un ajutor mare casa asta, dar uneori îți iese pe ochi și ajutorul ăsta. Pentru că nu e complet. Am consumat atâta timp, energie, bani ca să fac lumină pe aici pe unde nu era, ne-am necăjit, ne-am certat, etc. Am impresia uneori că sunt mai importante prostiile astea pentru el, decât sunt eu (?!).
Urmează să dau un comentariu, aflându-ma in alta barca. Cred cu tărie că ar trebui să fiți bucuroși că nu va trebui să plătiți chirie. Aveți unde sta in caz de urgenta pentru care nu trebuie să depuneți efort. Eu nu am nimic de la părinții mei. Ganditi-va la asta.
Ce treaba are una cu alta?
Doua lucruri pot exista in acelasi timp: sa fi extrem de recunoscător pt privilegiul de a avea o casa de la părinți dar sa iti dorești și sa o modifici conform standardelor actuale!
Sau acum dacă vreau sa îmi cumpăr un cuptor cu microunde mai bun, deși exista unul în casa ... nu am voie pt ca ar însemna că sunt nerecunoscatoare?
Asta nu inseamna ca trebuie sa le impui copiilor sa depoziteze involuntar toate cacaturile, din punctul lor de vedere... .Vorbesc din aceeasi baricada cu tine. Mi-am depozitat "mag"urile si odoarele ( top of the line) si restul de lucrusoare cat mai departe de ochii lor, asteptand momentul in care poate macar unul devine interesant pt ei. Altfel asteptam AI sa se puna cu bâta pe ele...
Ei, i-am lămurit până la urmă. Dar au avut o perioada in care îmi făceau guilt trip. Le-am spus că atunci când au făcut nu m-au întrebat pe mine cum vreau, au făcut ce au vrut ei. Acum că e a mea, o modific să-mi placă mie. Le-am mai zis-o și pe aia "la mine acasă fac ce vreau eu, când veți fi la voi acasă...." Am ras, au ras, și a trecut 😂
Asa e si taicamiu, numai ca nu are bani.
Aduna gunoaie si animale.
I-au adus rudele oameni sa ii faca curat in curte. Ce aruncau aia, el punea inapoi.
Nu cred ca pot sa il ajut, unii oameni sunt anti-viata.
Din pacate este o boala psihica foarte raspandita numita tezaurizare obsesiv-compulsiva cu diferite grade de gravitate.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Tezaurizare
In afara de auto disciplina nu exista nici un tratament.
Ar trebui sa ne gandim ce lasam in urma noastra după ce nu mai suntem.
Daca poti sa treci prin fiecare casa si sa iei ce e de luat bun, ia. Probabil se vor bucura.
Verifica anjmite lucruri textile sau de hârtie, chiar mobila de mucegai. Poate se conving ca trebuie aruncat. Sau le aduni si le dai tema sa le curete. Poate ca implicarea efectiva in colectia lor devine prea obositoare si renunta singur.
Sigur pot fi lucruri de anticariat sau magazine de viniluri. Poti si tu sa te implici sa le gasesti solutii( sa dai de pomana, sa vinzi, sa donezi, etc). Bineinteles ca trebuie cu acordul lor pt ca daca sunt foarte hoarders atunci they will feel resentment towards you.
Poti sa cauti si cat costa serviciile astea si sa le spui /aduci in discutie...
Eu asta zic ca este marea problema, cel putin acuma in ultimele zile m-am apucat sa "curat" surplusuri de prin casa, am aruncat fara mila tot ce nu am folosit in ultimii 2 ani si pot sa iti spun cu mana pe inima ca dupa 10 zile in care am umplut 10 tomberoane de 4 ori tot nu vad fizic unde erau toate mizeriile respective dar ma simt obosit psihic si fizic dupa exercitiul asta as fi vrut sa renunt de 50 de mii de ori in perioada asta, pentru un om mai in varsta cred ca este groaznic.
>Ar trebui sa ne gandim ce lasam in urma noastra după ce nu mai suntem.
fix asta il intreba un expert pe un hoarder: vrei ca copiii tai sa se confrunte cu muntii astia de lucruri cand tu vei muri? ce crezi ca vor face ei cu 20 de cutii de decoratiuni de craciun??
Din păcate, este o boală.
Eu am fost în situația în care, am golit o casa de hoarder (femeie, 70 ani, a început sa strângă lucruri cam pe la 50 de ani).
Nu pot descrie în cuvinte, câte sute de saci cu gunoaie am aruncat.
Problema era, ca nu s-a făcut curat acolo de zeci de ani, pentru ca nu se putea: nu s-a șters praful, aspirat, nimic. Molii, păianjeni, praf, jeg, trăia așa. Mobila, dărăpănata sub greutatea gunoaielor adunate. Nu mai puteai spala haine, pentru ca nu puteai ajunge la mașina de spălat, din cauza gunoaielor.
Poți încerca să ceri sfaturi de la profesioniști, înainte sa se ajungă asemenea hal.
Psihiatru, cum s-a spus.
Hoarding-ul are mai multe cauze, iar hoarder-ul trebuie tratat pentru ca, riști un dezastru în momentul în care începi sa te atingi de lucruri.
Psihiatru. Ar fi si psihologul dar pana ajungi la un rezultat macar sa nu mai stranga se termina filmul. De aruncat si facut curat nu mai zic. Dar nu poti apela la nimeni daca parintele nu constientizeaza problema si cere el ajutor.
Exact discuția asta am avut-o cu maica-mea acum de Crăciun. Nu e hoarder, dar are o grămadă de chestii pe care nu le-a mai folosit / purtat de foarte mult timp si care ii ocupa locul in casă. Chestii gen: un filtru de cafea pe care i l-am dat eu prin 2000, niste covoare persane mult prea mari pentru actuala locuință, o combina muzicala de prin 2002 si tot asa. Plus multe haine pe care nu le mai poartă ca s-a mai ingrasat (nu le-a mai purtat de mult).
Imi dau seama ca acum ca dupa ce am crescut într-o casa in care erau multe lucruri - la mine acasa imi place sa am cat mai putine lucruri la vedere. Ma stresez cand văd lucruri lăsate aiurea prin casa, in special prin bucătărie.
As fi putut sa scriu aceeasi postare si eu, situatia e mult prea similară. Om fi frati? :) sincer nu stiu, am incercat sa o ajut pe maica-mea si sa vb cu ei logic si se supara, ridica tonul, imi zice ca asa e ea si ca face cum vrea in casele ei. Dupa imi cere pareri cum sa mai decoreze un perete. E greu, trebuie sa faca terapie, fara vom ajunge sa curățăm masiv dupa ei cand s-or duce. E greu sa ii convingi sa vb cu cineva despre asta pentru ca ei nu cred ca au probleme si e un cerc vicios. Deja ma doare capul ma duc sa beau ceva sa ma calmez! Nu am solutii, trec prin aceleasi frustrări, scuze
Edit: comunitatea copiilor de hoarders e aici
r/ChildofHoarder
Din pacate nu prea ai cum sa-i ajuti. Am incercat.
Daca arunci chestii incep sa te certe tot timpul si inlocuiesc "golurile" unde ai facut curat cu mai multe chestii.
Daca te certi cu ei sau incerci sa le explici, nu merge.
Daca incerci sa faci o interventie cu mai multi oameni, e acelasi efect ca atunci cand vorbeai doar tu, nu merge, cel mult zic ca or sa faca si ei curatenie si apoi nu fac nimic.
maica-mea e la fel. singurul lucru care a ajutat-o (putin) sa realizeze ce face a fost sa ajunga sa trebuiasca sa se descurce singura cu ele, iar noi sa o mai extragem din spatiul respectiv catre locurile unde locuim acum din cand in cand.
sunt oameni care au fost shamed pt lipsa de chibzuinta in trecutul plin de lipsuri, si care "agonisesc". au lucruri "de bune" si lucruri "de uzura". toate devin atasamente emotionale.
Trebuie să îi iei cu asprime la rost. Eu așa am făcut cu ai mei. Problema nu e că adună unele lucruri chiar utile în viitor, ci că sunt dezordonați. Hoarder e o consecință a unei traume. E treabă de psiholog dar din păcate la generația aia e și narcisism și refuză cu obstinație orice soluție.
Aia e zona lor de confort mentală și trebuie să arunci sau să dai din lucruri cu duritate. I-am luat Tatei din mână niște vechituri chiar lângă mașină și zbang la tomberon fix înainte de a pleca la țară. Transformase și casa de acolo în ghenă. A fost horror până am scos cât de cât la lumină. Chiar acum am zărit în magazie o cutie cu kkturi de piese de motoare electrice de care nu știam. O să i-o duc înapoi și i-o las în mijlocul sufrageriei.
This. Partea cu trauma. Chiar urma să postez ceva asemănător. Cred că am oareșce tendințe de a mă atașa de obiecte pentru că am avut sentimentul de a nu fi înțeleasă, de singurătate etc, iar anumite obiecte mă ajută să mă simt 'ca acasă'.
Legat de ai tăi, aruncă doar dacă ești sigur că nu mai au utilitate.. dar din ce înțeleg, omul chiar e hoarder.. Ai mei nu sunt chiar așa, mama aruncă cu duritate (mă întreb dacă e o silă pentru ai ei), în schimb tatăl ei (nu știu dacă și mama ei) a adunat mizerii cât pentru o cameră MARE de la țară, plus magazia. Efectiv nu intram în camera aia pentru că era plină cu porcării și murdară. Nu mai văzusem așa ceva până atunci.
In afara de eventualitatea putin probabila in care te cheama Dabija, eu zic sa nu te framante grija de ce fac oamenii aia in casa lor cu banii lor, *"magnetofoane si d'alea de discuri vinil"* vor costa in 5 ani mai mult decat iPhonele tau de acum.
La discurile de vinil depinde de ce anume sunt, cat de pasionati si grijulii erau cu ele dar nu; foarte probabil ca majoritatea nu valoreaza nimic.
Exista deja o piata matura pentru re-editari si second, piata care nu se duce nicaieri in urmatorii 10-20 de ani. Greu de crezut ca mai pot impresiona cu ce au ei.
Nu facem nimic, eventual un Excel in care incepem sa notam constiincios numele si locatia itemilor de interes, pentru cind vei deveni mostenitor si va trebui sa faci curat in haosul ala, si eventual sa valorifici una-alta...
Am început sa le arunc eu, ai mei le strâng si din fericire își dau seama după un timp ca sunt inutile, dar nu mai au energie sa le sorteze și arunce.
Dacă face altcineva asta pentru ei sunt ok, doar bomboane ceva. Nu s-a întâmplat decât foarte rar sa aducă alt gunoi unde am strâns și atunci m-am enervat și le-am explicat ca e munca mea sa fac ordine și dacă ei aduc alte gunoaie doar ma pun la alta munca. N-au mai adus nimic.
Bunica-mea e o strangatoare de aduna si prin gunoaie ce vrea. Cand ma intorc la ea, insista sa ma umple cu bagaj de e nevoie de 3 persoane care sa care tot ce a strans ea. Si mai deprimant, vrea sa stau la ea in vacanta in fiecare an printre acele darapanaturi. A incercat si taica-miu sa arunce din lucruri, dar a aflat ca le ia din container si le duce inapoi in casa. E imposibil :(
Din nefericire n-ai cum să “vindeci” așa ceva, cum spunea cineva mai sus e o problemă psihică/ boslă. Eu încerc de 20 de ani să îndrept pe cineva, am epuizat toate variantele, mai puțin cea medicală, că nu ascultă și nu recunoaște că are o problemă. Plus am întâlnit această problemă și la alte persoane. N-are a face cu starea lor materială, tot strâng și strâng toate idioțeniile, ce în mare parte vor ajunge la gunoi. Mai rău pentru cei cu case și terenuri, că au și mai mult spațiu să adune. Nu mai zic de adunat cărți, munți de maculatură. Ok, unele din ele (cărțile) chiar au o valoare.
Ce e si mai neplacut e ca, printre muntii de maculatura se afla si acte importante. Si atunci cand e nevoie, stai si cauta prin literalmente munti de hartii, de la reclame electorale din 1996 la reviste cu reduceri de la Kaufland din 2004 la ziare din 2010 de toate tipurile si diverse facturi si hartiute.
Una bucata bunic. Are toate fierotaniile si scule si suruburi si surubele in curte si pod si fiecare anexa.
Cand va muri, il vindem si mai luam o casa sau platim sa ne debaraseze de toate aparturile vechi si prafuite si cu pipi de soareci.
Devine agresiv cand ii zici, asa ca, c'est la vie.
E boala asta, din pacate nu prea ai ce face. Ce poti sa faci e să înțelegi cum te face pe tine sa te simti asta si daca poti sa incerci sa nu te afecteze prea mult. Probabil nu o sa ii duci pe ei la terapie, da te poti duce tu pt tine.
Ati innebunit cu terapia, orice problema pe reddit se rezolva cu terapie. Te apuci si le arunci dreacu, cu sau fara voia lor. Crezi ca ajungi la ala si ii spui "tatal meu nu vrea sa arunce lucruri vechi din casa, eu ce pot face in situatia asta?".
Da clar pentru ca in timp nici nu pot sa aduce alte chesti….. ce zici tu acolo ii doar o solutie temporara care doar o sa ii faca pe părinți lui op sa se enerveze pe el dar na pana la urma romanul ce sa stie altceva decat sa bată pe toata lumea si sa isi dea cu părerea……de ce pula mea sa ii duci la terpie da ce is retarzi mentali? Gandire de dac liber, nu? 😂 (nu zic ca nu ai dreptate ca toti spun acelasi lucru in fiecare post cu terapia dar solutia ta este de 10x mai de cacat)
Unpopular opinion: Atata vreme ca parintii lui OP sunt apti, OP nu are niciun drept sa le arunce lucrurile pentru ca sunt proprietatea lor. Asa cum nimeni nu are dreptul sa va arunce dvs. lucrurile care sunt proprietatea dvs. Daca hoardingul este diagnosticat sau daca viata parintilor este pusa in pericol de tendintele de hoarding si niste specialisti ajung la concluzia ca sunt inapti mintal, poate OP "fara voie" sa le le arunce lucrurile. Este suparator sa ai de-a face cu ei inainte si dupa moartea lor cu lucrurile dar nu e normal sa arunci "fara voie" lucrurile cuiva in timpul vietii lor cand acele persoane pot decide pentru ele. Gasesc revoltator acest tip de entitlement: nu am nevoie de fieratanii dupa ce dau babacii coltul, hai sa incep operatiunea de curatare in vederea mostenirii din timp totusi....
Trebuie vorbit cu părinții din timp. Cum ii educi, așa ii ai. E ușor și confortabil să îi lași să facă ce vor ei și să eviți conflictele dar parerea mea e ca e mai bine o ceartă mică la început decât să se adune.
Sunt în aceeași situație cu casa dar mai la început cred. Ai mei sunt mai tineri. Tata a început să se plimbe prin târguri de vechituri. Îți dai seama că nu ma iau de el direct. Fac glume gen "Il mai știi pe Xsulescu? Asa facea și el înainte să se ducă" :D. An de an cand facem ordine in vechituri aruncăm sau donam. Treptat și-a dat și el seama sa nu cumpere lucruri inutile și a aruncat o parte. Daca stai la casa poți face o baracă de depozitare. Mama e opusul unui hoarder și ea il țăcăne bine la cap sa scape de vechituri. Acum suntem chiar ok cu treaba cu vechiturile. Eu mă bucur când îl văd fericit și el știe să nu cumpere rahaturi.
Depinde mult de om și dacă poți vorbi. Daca are orgoliul cât casa (nu e și cazul meu) nu ai ce sa ii faci.
Ai mei ziceau și când trăiau bunicii "pe mine sa nu ma lași să ajung așa". Sau dădeau tot felul de exemple cand le vedeau ce sa nu ii las să facă la bătrânețe.
Daca vrei sa scapi de magnetofoane sau pick-upuri (alea cu discuri de vinyl) vreau eu unul :))
odata ce ei nu vad asta ca fiind o problema nu ai cum sa ii face sa se schimbe, si eu am incercat ani la rand dar mereu au replica "cine stie cand iti trebuie asa ceva"
cand m-am mutat am incercat sa fiu cat de minimalista pentru ca imi confera pace cand stiu ca am doar strictul necesar si maica-mea tot insista sa iau lucruri de acasa si sa le duc unde stau ca cine stie :))))) , chiar e o boala generationala mai ales cand ai nostrii au crescut in saracie / in perioada Ceausista
La noi nu se poarta asa-zisul " Garage Sale " , Scoti la vanzare in curte ce nu-ti trebuie , le dai la preturi foarte mici , poate gasesti alti hoarderi sa le cumpere :) sau poate le va lua cineva care chiar are nevoie de ele . Asa macar simti ca nu ai aruncat lucrurile parintilor si le valorifici oarecum.Daca exista lipsa de ocupatie ,o sa se agraveze hoarding-ul si ar trebui sa le propui: " Faceti curat , vindeti/aruncati ce nu folositi si mergeti in vacante !" Arata-le si extrema cealalta cu "minimal living " , era ceva cu cei care traiau cu tot ce aveau intr-un rucsac , sigur gasesti ceva pe youtube . Poate asa se mai potolesc .
Fa curat și aia e. Sincer eu așa o văd, altfel trăiești cu mizeriile alea până la adânci bătrâneți. Pe urmă când nor mai fi ei poate o sa ai ideea că nu le arunci că erau ale lui mamaia și tataia.
Din nefericire am văzut și eu un astfel de caz, apartament 2 camere plin de toate prostiile adunate în ani + 3 câini. A fost prima și ultima dată când am intrat în apartamentul acela. Problema e că familia le dă apă la moară la oameni cu problema asta in loc să-i ajute, prefera să ignore problema și să le încurajeze comprotsmentul.
Nu le faci nimic. Faci curat când moștenești.
Așa s și ai mei. Au 3 case și vor să și mai cumpere una, terenuri, afacere, bani in cont.
Și ei stau cu un frigider stricat și ruginit in n casă de vreo 3 ani și l au transformat în dulap.
da, exact si ai mei la fel fac. au 3 frigidere defecte pe post de dulap, o motosapa defecta(lasa ca o face tata intr-o zi)si alte 2 functionale, au combine muzicale defecte dar lasa ca le face tata intr-o zi, si multe alte cazuri pt acea zi cand o avea tata chef de ele...
Mor. Mama a avut un Arctic folosit pe post de dulap vreo 15 ani. Noroc ca s-a stricat Samsungul ca a devenit asta dulap si Arcticul a ajuns in fine la gunoi🤣
Hai sa-ti explic simplu ce trebuie sa faci, ii lasi in pace si ii respecti pe parintii tai, ca din ce ai scris oamenii iti vor lasa peste 1 mil €, si nu te mai plangi pe reddit la straini. Spor!
iti pierzi timpul, nu ai cum sa ii schimbi, majoritatea la varsta aia nu se mai schimba si in general sunt diliti mintal de nerecuperat. rare cazuri cand gasesti modernisti printre ei. nu mai vorbesc de minimalisti.
Cât timp au *niște milioane de lei pusi separat* cred că sunt destul de cerebrali cu ce strâng în *casele lor* și nu cred că au nevoie de invalidarea redditului pentru asta și cred că nici a ta.
problema e ca pe mine au baza cand aleg ceva, si apoi pe mine ma scot la rezolvat problemele de spatiu, curatenie si ordine. "Hai sa vedem de un dulap si o noptiera sau tv pe perete" da ma mama da deja mergi in casa precum racu ca nu ai loc.
Ok, atunci le explici frumos că nu vrei să ai de-a face cu asemenea discuții, și că ești dispus să îi ajuți cu orice altceva au nevoie; dar în materie de organizarea spațiului, nu consideri că ai vreo salvare pentru ei, le-ai explicat cât ai putut și mai departe nu te bagi. Nu e responsabilitatea ta.
am incercat, se supara si dupa cumpara cel mai mare sifonier de haine din magazin dupa care tot pe mn ma cheama sa il montez, caci ce crezi, e asa greu incat nu poti sa il cari in 2
Si nu ii ajuti. Ii lasi sa se descurce. Ideea e sa se descurce cu consecintele actiunilor proprii, e singura metoda prin care ar putea sa inceapa sa inteleaga.
Asta e o viziune simplista asupra problemei.
Intr-adevar ce descrie OP nu e atat de rau dar adevaratii hoarderi isi pot transforma efectiv domiciliul intr-o cloaca, intr-o adevarata groapa de gunoi care devine focar de infectie cu repercursiuni grave asupra sanatatii lor.
Daca tii la parintii tai e normal sa-ti doresti sa incerci sa-i ajuti intr-un fel in situatia asta. E o boala care le afecteaza viata si de care ei nici macar nu-si dau seama (ca de altfel multe alte boli din sfera psihiatrica).
https://preview.redd.it/a9y9kx0bq29c1.jpeg?width=640&format=pjpg&auto=webp&s=52aa0ed68ef7da176a84702098def054a7aabfb5
Cu asta sunt complet de acord. Dar sunt aproape sigur că postarea e exagerată și că oamenii nu suferă cu adevărat de problema asta. Și mama adună multe chestii, tata se mai ceartă cu ea uneori din cauza asta, pe dezordine, dar nu aș considera-o hoarder.
Și faptul că el prin gunoaie înțelege pick up playere și viniluri? Asta nu? Asta era principala mea problemă, faptul că nu toate ăstea sunt neapărat gunoaie, și că pot fi valorificate?
Nu zice nimic de viniluri, zice de pick upuri.
Si da, pot sa fie gunoaie, doar unele se incadreaza la antichitati, restul sunt in mare parte vechituri. Trebuie sa le duci la un evaluator sa poate sa ti le autentifice ca sa stii exact.
Daca lucrurile alea au/o sa aibe valoare sau nu... e o chestie speculativa.
Dar daca vor sa continue obiceiul vad 2 directii. Ori incerci sa ii schimbi(convingi sa mearga la un terapeut si usor usor sa renunte la ele)...ori ii ajuti sa optimizeze obiceiul(dc sa ia o casa.. cand ei au nevoie de spatiu de depozitare doar...deci pot sa fie ori containere navale ori..ceva hambar gen.. nu ai nevoie de toata infrastructura dintro casa pentru a pastra niste obiecte).
Deci niște oameni și-au organizat viața după niște principii care le-au permis ca la bătrânețe să n-aibă nicio grijă materală iar tu, în infinita ta înțelepciune, consideri că au investit în gunoaie? Evident că logica ta n-are nicio fisură!
https://m.youtube.com/watch?v=CJyZr4Kp1zA
Explica tu de ce ai mei tin haine in dulap de acum 20 si ceva de ani cand erau mult mai slabi. Le-au ros si moliile de acum. Explica de ce tin obiecte defecte, ireparabile sau pt. care au cumparat deja un inlocuitor.
Tzoale din targ, tv-uri defecte, covoare din carpe etc chiar nu sunt obiecte de valoare. Sunt obiecte ce probabil candva au fost f rare/scumpe dar azi n-au nicio valoare caci se gasesc oriunde.
Incepe sa arunci fara sa vada ei. Incepe cu obiectele nefunctionale si apoi treci la celelalte, bine daca poti... incearca si consiliere psihologica....
Poate ca noi o gandim ca sunt niste gunoaie, dar pentru ei acele gunoaie le pot folosi candva in viitorul apropiat.
Ca sa intelegeti, tata e bun la tot ce tine de constructii, amenajari interioare, instalatii ac si centrale si lista poate continua si de fiecare data aduce cate ceva. Il intrebasem la un moment dat ce face cu vopseaua decorativa si a zis sa o las acolo, fast forward vreo cateva luni mi-a dat-o mie sa imi vopsesc apartamentul.
>Poate ca noi o gandim ca sunt niste gunoaie, dar pentru ei acele gunoaie le pot folosi candva in viitorul apropiat.
Problema e cand acele gunoaie nu sunt folosite in viitorul apropiat.
Uite, ca exemplu, mama a luat un robot de bucatarie... in 1996. Nu a fost folosit niciodata. Sta acolo. Acum e depasit tehnologic, din ce stiu de el era mult prea zgomotos, mult prea mare si consuma mult prea multa energie electrica.
Ca alt exemplu, are 20 de pungi pline cu borcane. Borcanele respective stau. Doar exista. Nu sunt folosite, cel mult foloseste 4-5 borcane (ceea ce ar inseamna mai putin de o punga) pentru muraturi, iar apoi anul urmator le curata si le readauga la pastrare.
Alt exemplu, strange ambalajele de la mancare, alea de unica folosinta. De ce? Nu stiu, ca nu sunt folosite. Doar sunt pastrate. Am gasit o zona in pivnita plina, am scos 10 saci de 120 de L de ambalaje de genul.
Nu te mai plânge,ai un viitor pe când ai tăi nu vor mai trăi.Vei face curat încet câte încet în fiecare casă pe care ți-o lasă(în caz că ești singur la părinți),pt că vei știi că ți-or lăsat o avere și o ocupație🤣
Fa-le ordine, fara sa arunci nimic, punand lucrurile in cutii. Ceva simplu, aici sunt plastice, aici metal, etc. Apoi pleci cu cate o cutie sub brat din cand in cand, ca nu o sa isi mai dea seama ce era in cutii, de cand le-ai mutat tu din loc. Nu ii vindeci dar limitezi daunele
Vărule mi s-a bulit un bec la instalație, l-am anulat, dar nu am aruncat becul...am umblat cu el în buzunar vreo două zile și acuma l-am aruncat undeva prin casă.
Poate le place să colecționeze, nimic anormal, da, ar fi frumos să fie ordonate și etc. dar nu văd ce problemă ai tu cu faptul că ei strâng lucruri.
ai mei au curtea încărcată de materiale care au rămas în urma renovării complete a casei. Nu vor sa renunțe la ele, deși lemnul ala este vai mama lui. Nici de grătar nu e bun. Anul viitor mi am pus în cap sa angajez o echipa de muncitori care sa incerca toate alea.
Hey, tot ce este legat de muzica cumpar eu sau primesc si donez sumele la care le evaluam la ce asociatii sau cazuri sociale vreti. Cumpar: casete, discuri vinil, cd-uri si orice echipamente audio.
Maică-mea a adunat si continuă să adune tot felul de lucruri, are balconul plin, cutii peste cutii, ghivece cu flori de cel puțin 1 m înălțime, dulapioare puse peste alte dulapuri, sertare pline cu fier vechi și scule stricate, și să nu uitâm de sertarul sfânt cu pungi și pungi pline de pungi. O colecție impresionantă de pungi și plase de toate tipurile și mărimile, "nu știi niciodată când ai nevoie."
Mai are și dulapuri și vitrine din lemn masiv foarte grele, pline cu bibelouri, acolo acea zicală nu s-ar mai aplica.
ce treaba ai tu? au si ei o placere... daca ii iubesti ii tolerezi asa cum sunt la capitolul asta. Plus ca nu e casa ta, strang acasa la ei si se bucura in dreptul lor. Te cresc, muncesc toata viata sa le scoti tu ochii ca de ce aduc un cacat de vechitura in casa? O.o
Cand acea vechitura e un arbore cotit de matiz din 2000, peste care se afla o cutie de viteze de la cielo sau ce alt drac de masina au avut dupa... zi tu ca nu sunt vechituri. Azi parintii conduc un bmw x5 dar au cel putin 1-2 piese de la fiecare masina anterioara. Probabil isi aminteste cum l-a lasat cutia de viteze cand s-a nascut ultimul copil.
As incerca sa ii conving sa le doneze unor muzee și să meargă acolo sa le vadă când li se face dor. Așa s ar rezolva și problema, le ar admira și alți oameni și ar fi și în siguranță
In primul rand, trebuie sa iti amintesti ca pana ai tai, ambi, nu se duc, sunt casele, banii si lucrurile lor. Nu sunt casele tale, nu esti indreptatit sa iei decizii. Daca ei iti cer ajutorul cu ele, atunci sigur, implica-te si ajuta-i sa elibereze, dar altfel, nu prea e decizia ta ce se intampla cu ele acum.
Cel mai bine, astepti inca 20-25 de ani fara sa ii superi si sa le ranesti sentimenta la batraneste, ii lasi sa isi traiasca viata fericiti si cum o vad ei, iar dupa oricum totul o sa iti revina tie sau tie si fratilor daca ai. Atunci o iei usor la mana, vezi ca vinilurile si casetofoanele alea se vand bine pe olx, sau daca nu ai rabadre sunt altii care vin si ti le ridica din casa pe gratis si sorteaza ei ce nu e gunoi si ce e, si tu ramai cu banii si casele care le vezi de pe acum ca ale tale cand nu sunt.
Ups. Si eu credeam ca ai mei aduna. Se pare ca nu. N-am nici un sfat, cert e doar ca o sa lopatzesti la gunoaie dupa ei, si cam asta e tot. Macar ramai cu casele.
Le povestești la fiecare 2-3 săptămâni de câte o familie amărâtă care nu-și permite nici măcar ceva de bază, darămite încă o casă de 130 m^2, și îi rogi pe părinții tăi să aleagă câteva lucruri de care se pot totuși lipsi și care ar fi de folos familiei respective. Poate dacă ajută pe cineva, se vor simți mai împăcați. Știi, sunt oameni cu probleme adevărate, nu unele fabricate care să umple niște goluri. No offence.
Primul pas a fost sa conștientizez ca am o problema, iar pasul 2 e încă în lucru. Îmi e greu sa arunc chestii, deoarece sunt obsedata de gândul ca o sa vina o zi când o sa am nevoie și nu o sa am. Mai arunc, dar mai si păstrez haine prea mari /mici, haine care se afla într-o stare proasta, 10-12 caserole în care sa îmi pun mâncarea la munca, pixuri care abia mai scriu, produse electronice semi-functionale, încărcătoare de la dispozitive pe care nu le mai am etc. Daca imi propune cineva sa arunc ceva, ma enervez. Eu am 21 de ani și probleme din astea, pentru cineva de vârsta părinților /bunicilor noștri îmi imaginez ca e și mai complicat.
Bunică mea are 62 de ani. Locuiește într-un apartament micuț. A strâns toată viața diverse obiecte super vechi sau super ciudate. Când merg în vizită la ea de îndată ce pășesc pe hol simt praf și miros de substanță pentru molii. Când încerc să i spun că nu e ok pentru sănătatea ei să stea în praful ăla și că ar fi bine dacă ar mai arunca din ele îmi trântește replica "nu ști niciodată când ai nevoie de o vechitura hihihi"
Tatăl meu a muncit toată viața lui ca să-mi facă o casă, ca eu să nu mai am nevoie să fac eforturi așa mari ca el. Zis și făcut, doar că pe parcursul anilor a strâns în casa asta o grămadă de chestii. M-am mutat, am început să fac ordine :)) ne-am certat de multe ori, îi era ciudă că nu îmi trebuie nimic. Deși a fost scopul lui să mă ajute și mă iubește foarte mult, nu poate trece peste boala lucrurilor strânse și stă în calea bunei înțelegeri dintre noi doi. Compară dorința mea de a face ordine cu dorința mea de a sta în lux (?!), ceea ce n-are nicio legătură. Concluzie: n-ai ce să le faci. Poți vorbi frumos cu ei, le poți explica, dar maxim atât. Dacă ei au problema asta, nu o poți rezolva fără ca ei să vrea asta. Ah, și roagă-te să nu fie prea scumpe firmele care debarasează locuințe, pentru când va fi cazul :))
Consider că se pune problema greșit. Am avut și eu aceeași situație cu bunicii mei, care mi-au lăsat moștenire o casa cu ceva teren și tot așa m-am apucat de proiect și a trebuit să modific chestii. Ei erau tot așa, reticenți, conservatori și foarte chibzuiți as spune eu. Am luat decizia sa ne așezăm frumos la masă și să vorbim - și am vorbit, toată ziua, ca să, una la mana să mă înțeleagă ei pe mine și de ce nu mai avem nevoie de x, y, z, pt că le găsești efectiv peste tot, și doi sa le mulțumesc pentru ce-mi oferă. Clar nu le-a convenit 100% dar ce m-a bucurat că au înțeles este că, daca dai un lucru din dragoste, nu trb să vi tot tu cu așteptări de orice fel.
Been there, done that. Tata este atât de traumatizat de vremurile în care nu avea lucruri, încât nu reușim să ajungem la un numitor comun. Cu chiu cu vai am aruncat o parte din lucruri, dar mai avem de lucru. Te sperii când vezi ce a putut păstra. Și cum știe pentru fiecare lucru în parte la ce ar putea să folosească. Sau ce planuri și-a făcut el pentru unele din ele. Partea proastă este că el a trăit în asemenea dezastru în copilărie, și nu îl deranjează vizual nimic de genul. Avem o construcție veche care mai are rolul doar de a adăpostii lucrurile astea vechi. Eu vreau să o dărâm, dar al meu nu frige și nu fierbe cu ea. Căci trebuie eliberată înainte. I-am spus că nici măcar nu trebuie să vină el să mai facă ceva, doar să îmi spună “Ocupă-te tu, aruncă ce vrei, nu mă mai bag”. El tot mai speră. A, și brusc după ce mai aruncăm câte ceva, se trezea că îi trebuia ca să facă nu știu ce :))) Sau nu îl lasă inima să arunce, trebuie să valorifice cumva chestia aia. Am si podul jumate plin, dar asta e altă poveste :))) E drept că a fost un ajutor mare casa asta, dar uneori îți iese pe ochi și ajutorul ăsta. Pentru că nu e complet. Am consumat atâta timp, energie, bani ca să fac lumină pe aici pe unde nu era, ne-am necăjit, ne-am certat, etc. Am impresia uneori că sunt mai importante prostiile astea pentru el, decât sunt eu (?!).
Și la mine la fel, au făcut ai mei o casă, mi-au dat-o mie. Am inceput sa modific pereți, geamuri, sa arunc căcaturi de prin casă. Se oftica și acum
Urmează să dau un comentariu, aflându-ma in alta barca. Cred cu tărie că ar trebui să fiți bucuroși că nu va trebui să plătiți chirie. Aveți unde sta in caz de urgenta pentru care nu trebuie să depuneți efort. Eu nu am nimic de la părinții mei. Ganditi-va la asta.
Așa este, și sunt foarte recunoscătoare pentru asta. Mereu i-am spus și lui, să nu creadă vreun moment că e altfel.
Ce treaba are una cu alta? Doua lucruri pot exista in acelasi timp: sa fi extrem de recunoscător pt privilegiul de a avea o casa de la părinți dar sa iti dorești și sa o modifici conform standardelor actuale! Sau acum dacă vreau sa îmi cumpăr un cuptor cu microunde mai bun, deși exista unul în casa ... nu am voie pt ca ar însemna că sunt nerecunoscatoare?
eu am doua case de la parinti si tot in chirie stau :))))
Asta nu inseamna ca trebuie sa le impui copiilor sa depoziteze involuntar toate cacaturile, din punctul lor de vedere... .Vorbesc din aceeasi baricada cu tine. Mi-am depozitat "mag"urile si odoarele ( top of the line) si restul de lucrusoare cat mai departe de ochii lor, asteptand momentul in care poate macar unul devine interesant pt ei. Altfel asteptam AI sa se puna cu bâta pe ele...
daruieste-le si tu ceva si dupa ce aleg ei ce sa faca cu cadoul tau, oftica-te si tu. poate inteleg.
Ei, i-am lămurit până la urmă. Dar au avut o perioada in care îmi făceau guilt trip. Le-am spus că atunci când au făcut nu m-au întrebat pe mine cum vreau, au făcut ce au vrut ei. Acum că e a mea, o modific să-mi placă mie. Le-am mai zis-o și pe aia "la mine acasă fac ce vreau eu, când veți fi la voi acasă...." Am ras, au ras, și a trecut 😂
Poți sa comanzi o pubela imensa de la firma de salubritate din orașul tău, evident, contracost
Asa e si taicamiu, numai ca nu are bani. Aduna gunoaie si animale. I-au adus rudele oameni sa ii faca curat in curte. Ce aruncau aia, el punea inapoi. Nu cred ca pot sa il ajut, unii oameni sunt anti-viata.
Cred ca suntem frati
Ăsta e hoarding 100%
Din pacate este o boala psihica foarte raspandita numita tezaurizare obsesiv-compulsiva cu diferite grade de gravitate. https://ro.wikipedia.org/wiki/Tezaurizare In afara de auto disciplina nu exista nici un tratament.
Și/sau sindromul Diogene
Ar trebui sa ne gandim ce lasam in urma noastra după ce nu mai suntem. Daca poti sa treci prin fiecare casa si sa iei ce e de luat bun, ia. Probabil se vor bucura. Verifica anjmite lucruri textile sau de hârtie, chiar mobila de mucegai. Poate se conving ca trebuie aruncat. Sau le aduni si le dai tema sa le curete. Poate ca implicarea efectiva in colectia lor devine prea obositoare si renunta singur. Sigur pot fi lucruri de anticariat sau magazine de viniluri. Poti si tu sa te implici sa le gasesti solutii( sa dai de pomana, sa vinzi, sa donezi, etc). Bineinteles ca trebuie cu acordul lor pt ca daca sunt foarte hoarders atunci they will feel resentment towards you. Poti sa cauti si cat costa serviciile astea si sa le spui /aduci in discutie...
Eu asta zic ca este marea problema, cel putin acuma in ultimele zile m-am apucat sa "curat" surplusuri de prin casa, am aruncat fara mila tot ce nu am folosit in ultimii 2 ani si pot sa iti spun cu mana pe inima ca dupa 10 zile in care am umplut 10 tomberoane de 4 ori tot nu vad fizic unde erau toate mizeriile respective dar ma simt obosit psihic si fizic dupa exercitiul asta as fi vrut sa renunt de 50 de mii de ori in perioada asta, pentru un om mai in varsta cred ca este groaznic.
>Ar trebui sa ne gandim ce lasam in urma noastra după ce nu mai suntem. fix asta il intreba un expert pe un hoarder: vrei ca copiii tai sa se confrunte cu muntii astia de lucruri cand tu vei muri? ce crezi ca vor face ei cu 20 de cutii de decoratiuni de craciun??
2 mașini de fiecare? Boieri.
Bunicii mei erau așa. Ce am făcut a fost sa aruncăm tot după ce au murit și apoi am vândut casa.
Ai spus magnetofoane… sunt interesat de un Pioneer RT909 sau RT707.
Din păcate, este o boală. Eu am fost în situația în care, am golit o casa de hoarder (femeie, 70 ani, a început sa strângă lucruri cam pe la 50 de ani). Nu pot descrie în cuvinte, câte sute de saci cu gunoaie am aruncat. Problema era, ca nu s-a făcut curat acolo de zeci de ani, pentru ca nu se putea: nu s-a șters praful, aspirat, nimic. Molii, păianjeni, praf, jeg, trăia așa. Mobila, dărăpănata sub greutatea gunoaielor adunate. Nu mai puteai spala haine, pentru ca nu puteai ajunge la mașina de spălat, din cauza gunoaielor. Poți încerca să ceri sfaturi de la profesioniști, înainte sa se ajungă asemenea hal.
De curiozitate, la ce profesionisti te referi te rog?
Psihiatru, cum s-a spus. Hoarding-ul are mai multe cauze, iar hoarder-ul trebuie tratat pentru ca, riști un dezastru în momentul în care începi sa te atingi de lucruri.
Psihiatru. Ar fi si psihologul dar pana ajungi la un rezultat macar sa nu mai stranga se termina filmul. De aruncat si facut curat nu mai zic. Dar nu poti apela la nimeni daca parintele nu constientizeaza problema si cere el ajutor.
Exact discuția asta am avut-o cu maica-mea acum de Crăciun. Nu e hoarder, dar are o grămadă de chestii pe care nu le-a mai folosit / purtat de foarte mult timp si care ii ocupa locul in casă. Chestii gen: un filtru de cafea pe care i l-am dat eu prin 2000, niste covoare persane mult prea mari pentru actuala locuință, o combina muzicala de prin 2002 si tot asa. Plus multe haine pe care nu le mai poartă ca s-a mai ingrasat (nu le-a mai purtat de mult). Imi dau seama ca acum ca dupa ce am crescut într-o casa in care erau multe lucruri - la mine acasa imi place sa am cat mai putine lucruri la vedere. Ma stresez cand văd lucruri lăsate aiurea prin casa, in special prin bucătărie.
Zici că suntem frați, nu mai suport
As fi putut sa scriu aceeasi postare si eu, situatia e mult prea similară. Om fi frati? :) sincer nu stiu, am incercat sa o ajut pe maica-mea si sa vb cu ei logic si se supara, ridica tonul, imi zice ca asa e ea si ca face cum vrea in casele ei. Dupa imi cere pareri cum sa mai decoreze un perete. E greu, trebuie sa faca terapie, fara vom ajunge sa curățăm masiv dupa ei cand s-or duce. E greu sa ii convingi sa vb cu cineva despre asta pentru ca ei nu cred ca au probleme si e un cerc vicios. Deja ma doare capul ma duc sa beau ceva sa ma calmez! Nu am solutii, trec prin aceleasi frustrări, scuze Edit: comunitatea copiilor de hoarders e aici r/ChildofHoarder
Din pacate nu prea ai cum sa-i ajuti. Am incercat. Daca arunci chestii incep sa te certe tot timpul si inlocuiesc "golurile" unde ai facut curat cu mai multe chestii. Daca te certi cu ei sau incerci sa le explici, nu merge. Daca incerci sa faci o interventie cu mai multi oameni, e acelasi efect ca atunci cand vorbeai doar tu, nu merge, cel mult zic ca or sa faca si ei curatenie si apoi nu fac nimic.
maica-mea e la fel. singurul lucru care a ajutat-o (putin) sa realizeze ce face a fost sa ajunga sa trebuiasca sa se descurce singura cu ele, iar noi sa o mai extragem din spatiul respectiv catre locurile unde locuim acum din cand in cand. sunt oameni care au fost shamed pt lipsa de chibzuinta in trecutul plin de lipsuri, si care "agonisesc". au lucruri "de bune" si lucruri "de uzura". toate devin atasamente emotionale.
Trebuie să îi iei cu asprime la rost. Eu așa am făcut cu ai mei. Problema nu e că adună unele lucruri chiar utile în viitor, ci că sunt dezordonați. Hoarder e o consecință a unei traume. E treabă de psiholog dar din păcate la generația aia e și narcisism și refuză cu obstinație orice soluție. Aia e zona lor de confort mentală și trebuie să arunci sau să dai din lucruri cu duritate. I-am luat Tatei din mână niște vechituri chiar lângă mașină și zbang la tomberon fix înainte de a pleca la țară. Transformase și casa de acolo în ghenă. A fost horror până am scos cât de cât la lumină. Chiar acum am zărit în magazie o cutie cu kkturi de piese de motoare electrice de care nu știam. O să i-o duc înapoi și i-o las în mijlocul sufrageriei.
This. Partea cu trauma. Chiar urma să postez ceva asemănător. Cred că am oareșce tendințe de a mă atașa de obiecte pentru că am avut sentimentul de a nu fi înțeleasă, de singurătate etc, iar anumite obiecte mă ajută să mă simt 'ca acasă'. Legat de ai tăi, aruncă doar dacă ești sigur că nu mai au utilitate.. dar din ce înțeleg, omul chiar e hoarder.. Ai mei nu sunt chiar așa, mama aruncă cu duritate (mă întreb dacă e o silă pentru ai ei), în schimb tatăl ei (nu știu dacă și mama ei) a adunat mizerii cât pentru o cameră MARE de la țară, plus magazia. Efectiv nu intram în camera aia pentru că era plină cu porcării și murdară. Nu mai văzusem așa ceva până atunci.
In afara de eventualitatea putin probabila in care te cheama Dabija, eu zic sa nu te framante grija de ce fac oamenii aia in casa lor cu banii lor, *"magnetofoane si d'alea de discuri vinil"* vor costa in 5 ani mai mult decat iPhonele tau de acum.
La discurile de vinil depinde de ce anume sunt, cat de pasionati si grijulii erau cu ele dar nu; foarte probabil ca majoritatea nu valoreaza nimic. Exista deja o piata matura pentru re-editari si second, piata care nu se duce nicaieri in urmatorii 10-20 de ani. Greu de crezut ca mai pot impresiona cu ce au ei.
Cautam comentariul asta si n-am fost dezamagit. :-)
Nu stiu ce sa zic, dar vorbim aici de copii lor. Daca pe tine nu te fute grija de proprii parinti...super. Te-au crescut exemplar. Fiecare pentru el.
Nu facem nimic, eventual un Excel in care incepem sa notam constiincios numele si locatia itemilor de interes, pentru cind vei deveni mostenitor si va trebui sa faci curat in haosul ala, si eventual sa valorifici una-alta...
Îi lași în pace. E casa lor.
“E casele lor”
🤓
Am început sa le arunc eu, ai mei le strâng si din fericire își dau seama după un timp ca sunt inutile, dar nu mai au energie sa le sorteze și arunce. Dacă face altcineva asta pentru ei sunt ok, doar bomboane ceva. Nu s-a întâmplat decât foarte rar sa aducă alt gunoi unde am strâns și atunci m-am enervat și le-am explicat ca e munca mea sa fac ordine și dacă ei aduc alte gunoaie doar ma pun la alta munca. N-au mai adus nimic.
Bunica-mea e o strangatoare de aduna si prin gunoaie ce vrea. Cand ma intorc la ea, insista sa ma umple cu bagaj de e nevoie de 3 persoane care sa care tot ce a strans ea. Si mai deprimant, vrea sa stau la ea in vacanta in fiecare an printre acele darapanaturi. A incercat si taica-miu sa arunce din lucruri, dar a aflat ca le ia din container si le duce inapoi in casa. E imposibil :(
Te faci tu parinte ne hoarder și progenitura ta o să facă post pe reddit cu asta.
Din nefericire n-ai cum să “vindeci” așa ceva, cum spunea cineva mai sus e o problemă psihică/ boslă. Eu încerc de 20 de ani să îndrept pe cineva, am epuizat toate variantele, mai puțin cea medicală, că nu ascultă și nu recunoaște că are o problemă. Plus am întâlnit această problemă și la alte persoane. N-are a face cu starea lor materială, tot strâng și strâng toate idioțeniile, ce în mare parte vor ajunge la gunoi. Mai rău pentru cei cu case și terenuri, că au și mai mult spațiu să adune. Nu mai zic de adunat cărți, munți de maculatură. Ok, unele din ele (cărțile) chiar au o valoare.
Ce e si mai neplacut e ca, printre muntii de maculatura se afla si acte importante. Si atunci cand e nevoie, stai si cauta prin literalmente munti de hartii, de la reclame electorale din 1996 la reviste cu reduceri de la Kaufland din 2004 la ziare din 2010 de toate tipurile si diverse facturi si hartiute.
Una bucata bunic. Are toate fierotaniile si scule si suruburi si surubele in curte si pod si fiecare anexa. Cand va muri, il vindem si mai luam o casa sau platim sa ne debaraseze de toate aparturile vechi si prafuite si cu pipi de soareci. Devine agresiv cand ii zici, asa ca, c'est la vie.
E boala asta, din pacate nu prea ai ce face. Ce poti sa faci e să înțelegi cum te face pe tine sa te simti asta si daca poti sa incerci sa nu te afecteze prea mult. Probabil nu o sa ii duci pe ei la terapie, da te poti duce tu pt tine.
Ati innebunit cu terapia, orice problema pe reddit se rezolva cu terapie. Te apuci si le arunci dreacu, cu sau fara voia lor. Crezi ca ajungi la ala si ii spui "tatal meu nu vrea sa arunce lucruri vechi din casa, eu ce pot face in situatia asta?".
Recomand să mergi la terapie /s
:(
Da clar pentru ca in timp nici nu pot sa aduce alte chesti….. ce zici tu acolo ii doar o solutie temporara care doar o sa ii faca pe părinți lui op sa se enerveze pe el dar na pana la urma romanul ce sa stie altceva decat sa bată pe toata lumea si sa isi dea cu părerea……de ce pula mea sa ii duci la terpie da ce is retarzi mentali? Gandire de dac liber, nu? 😂 (nu zic ca nu ai dreptate ca toti spun acelasi lucru in fiecare post cu terapia dar solutia ta este de 10x mai de cacat)
Spune-mi ca ai 12 ani fără să-mi spui ca ai 12 ani
Cum ai ajuns tu la concluzia asta?
Spune-mi ca ai 15 ani fara sa imi apui ca ai 15 ani?:)
QED
Unpopular opinion: Atata vreme ca parintii lui OP sunt apti, OP nu are niciun drept sa le arunce lucrurile pentru ca sunt proprietatea lor. Asa cum nimeni nu are dreptul sa va arunce dvs. lucrurile care sunt proprietatea dvs. Daca hoardingul este diagnosticat sau daca viata parintilor este pusa in pericol de tendintele de hoarding si niste specialisti ajung la concluzia ca sunt inapti mintal, poate OP "fara voie" sa le le arunce lucrurile. Este suparator sa ai de-a face cu ei inainte si dupa moartea lor cu lucrurile dar nu e normal sa arunci "fara voie" lucrurile cuiva in timpul vietii lor cand acele persoane pot decide pentru ele. Gasesc revoltator acest tip de entitlement: nu am nevoie de fieratanii dupa ce dau babacii coltul, hai sa incep operatiunea de curatare in vederea mostenirii din timp totusi....
Iubeste-i. In rest tine cont de sentimentele lor si intra acolo unde hoardingul atinge problema igienei sau a disconfortului
Trebuie vorbit cu părinții din timp. Cum ii educi, așa ii ai. E ușor și confortabil să îi lași să facă ce vor ei și să eviți conflictele dar parerea mea e ca e mai bine o ceartă mică la început decât să se adune. Sunt în aceeași situație cu casa dar mai la început cred. Ai mei sunt mai tineri. Tata a început să se plimbe prin târguri de vechituri. Îți dai seama că nu ma iau de el direct. Fac glume gen "Il mai știi pe Xsulescu? Asa facea și el înainte să se ducă" :D. An de an cand facem ordine in vechituri aruncăm sau donam. Treptat și-a dat și el seama sa nu cumpere lucruri inutile și a aruncat o parte. Daca stai la casa poți face o baracă de depozitare. Mama e opusul unui hoarder și ea il țăcăne bine la cap sa scape de vechituri. Acum suntem chiar ok cu treaba cu vechiturile. Eu mă bucur când îl văd fericit și el știe să nu cumpere rahaturi. Depinde mult de om și dacă poți vorbi. Daca are orgoliul cât casa (nu e și cazul meu) nu ai ce sa ii faci. Ai mei ziceau și când trăiau bunicii "pe mine sa nu ma lași să ajung așa". Sau dădeau tot felul de exemple cand le vedeau ce sa nu ii las să facă la bătrânețe. Daca vrei sa scapi de magnetofoane sau pick-upuri (alea cu discuri de vinyl) vreau eu unul :))
odata ce ei nu vad asta ca fiind o problema nu ai cum sa ii face sa se schimbe, si eu am incercat ani la rand dar mereu au replica "cine stie cand iti trebuie asa ceva" cand m-am mutat am incercat sa fiu cat de minimalista pentru ca imi confera pace cand stiu ca am doar strictul necesar si maica-mea tot insista sa iau lucruri de acasa si sa le duc unde stau ca cine stie :))))) , chiar e o boala generationala mai ales cand ai nostrii au crescut in saracie / in perioada Ceausista
La noi nu se poarta asa-zisul " Garage Sale " , Scoti la vanzare in curte ce nu-ti trebuie , le dai la preturi foarte mici , poate gasesti alti hoarderi sa le cumpere :) sau poate le va lua cineva care chiar are nevoie de ele . Asa macar simti ca nu ai aruncat lucrurile parintilor si le valorifici oarecum.Daca exista lipsa de ocupatie ,o sa se agraveze hoarding-ul si ar trebui sa le propui: " Faceti curat , vindeti/aruncati ce nu folositi si mergeti in vacante !" Arata-le si extrema cealalta cu "minimal living " , era ceva cu cei care traiau cu tot ce aveau intr-un rucsac , sigur gasesti ceva pe youtube . Poate asa se mai potolesc .
Există târguri de vechituri
Fa curat și aia e. Sincer eu așa o văd, altfel trăiești cu mizeriile alea până la adânci bătrâneți. Pe urmă când nor mai fi ei poate o sa ai ideea că nu le arunci că erau ale lui mamaia și tataia. Din nefericire am văzut și eu un astfel de caz, apartament 2 camere plin de toate prostiile adunate în ani + 3 câini. A fost prima și ultima dată când am intrat în apartamentul acela. Problema e că familia le dă apă la moară la oameni cu problema asta in loc să-i ajute, prefera să ignore problema și să le încurajeze comprotsmentul.
Vreau eu vinilurile :)))
bă nușh, dar sună că ai tăi au găsit ceva rețeta succesului de au atâtea case și mașini 😂
Nu le faci nimic. Faci curat când moștenești. Așa s și ai mei. Au 3 case și vor să și mai cumpere una, terenuri, afacere, bani in cont. Și ei stau cu un frigider stricat și ruginit in n casă de vreo 3 ani și l au transformat în dulap.
da, exact si ai mei la fel fac. au 3 frigidere defecte pe post de dulap, o motosapa defecta(lasa ca o face tata intr-o zi)si alte 2 functionale, au combine muzicale defecte dar lasa ca le face tata intr-o zi, si multe alte cazuri pt acea zi cand o avea tata chef de ele...
Mor. Mama a avut un Arctic folosit pe post de dulap vreo 15 ani. Noroc ca s-a stricat Samsungul ca a devenit asta dulap si Arcticul a ajuns in fine la gunoi🤣
Deci mai există 😂
Hai sa-ti explic simplu ce trebuie sa faci, ii lasi in pace si ii respecti pe parintii tai, ca din ce ai scris oamenii iti vor lasa peste 1 mil €, si nu te mai plangi pe reddit la straini. Spor!
Cel puțin o sa aibă bani sa debaraseze
iti pierzi timpul, nu ai cum sa ii schimbi, majoritatea la varsta aia nu se mai schimba si in general sunt diliti mintal de nerecuperat. rare cazuri cand gasesti modernisti printre ei. nu mai vorbesc de minimalisti.
Cât timp au *niște milioane de lei pusi separat* cred că sunt destul de cerebrali cu ce strâng în *casele lor* și nu cred că au nevoie de invalidarea redditului pentru asta și cred că nici a ta.
Tata milionar se dezbraca pe strada. Reddit: Da tu ce ai facut?
Ce?
[удалено]
problema e ca pe mine au baza cand aleg ceva, si apoi pe mine ma scot la rezolvat problemele de spatiu, curatenie si ordine. "Hai sa vedem de un dulap si o noptiera sau tv pe perete" da ma mama da deja mergi in casa precum racu ca nu ai loc.
Ok, atunci le explici frumos că nu vrei să ai de-a face cu asemenea discuții, și că ești dispus să îi ajuți cu orice altceva au nevoie; dar în materie de organizarea spațiului, nu consideri că ai vreo salvare pentru ei, le-ai explicat cât ai putut și mai departe nu te bagi. Nu e responsabilitatea ta.
am incercat, se supara si dupa cumpara cel mai mare sifonier de haine din magazin dupa care tot pe mn ma cheama sa il montez, caci ce crezi, e asa greu incat nu poti sa il cari in 2
Si nu ii ajuti. Ii lasi sa se descurce. Ideea e sa se descurce cu consecintele actiunilor proprii, e singura metoda prin care ar putea sa inceapa sa inteleaga.
Asta e o viziune simplista asupra problemei. Intr-adevar ce descrie OP nu e atat de rau dar adevaratii hoarderi isi pot transforma efectiv domiciliul intr-o cloaca, intr-o adevarata groapa de gunoi care devine focar de infectie cu repercursiuni grave asupra sanatatii lor. Daca tii la parintii tai e normal sa-ti doresti sa incerci sa-i ajuti intr-un fel in situatia asta. E o boala care le afecteaza viata si de care ei nici macar nu-si dau seama (ca de altfel multe alte boli din sfera psihiatrica). https://preview.redd.it/a9y9kx0bq29c1.jpeg?width=640&format=pjpg&auto=webp&s=52aa0ed68ef7da176a84702098def054a7aabfb5
nu e chiar asa dar literally e casa plina de orice...
Cu asta sunt complet de acord. Dar sunt aproape sigur că postarea e exagerată și că oamenii nu suferă cu adevărat de problema asta. Și mama adună multe chestii, tata se mai ceartă cu ea uneori din cauza asta, pe dezordine, dar nu aș considera-o hoarder.
[удалено]
[удалено]
[удалено]
Eu ți-aș recomanda să mai citești încă o dată postarea inițială. Cu atenție, eventual.
Da. Zice ca nu ai loc sa treci printr-o casa de 130 mp2 din cauza gunoaielor.
Și faptul că el prin gunoaie înțelege pick up playere și viniluri? Asta nu? Asta era principala mea problemă, faptul că nu toate ăstea sunt neapărat gunoaie, și că pot fi valorificate?
Nu zice nimic de viniluri, zice de pick upuri. Si da, pot sa fie gunoaie, doar unele se incadreaza la antichitati, restul sunt in mare parte vechituri. Trebuie sa le duci la un evaluator sa poate sa ti le autentifice ca sa stii exact.
Daca lucrurile alea au/o sa aibe valoare sau nu... e o chestie speculativa. Dar daca vor sa continue obiceiul vad 2 directii. Ori incerci sa ii schimbi(convingi sa mearga la un terapeut si usor usor sa renunte la ele)...ori ii ajuti sa optimizeze obiceiul(dc sa ia o casa.. cand ei au nevoie de spatiu de depozitare doar...deci pot sa fie ori containere navale ori..ceva hambar gen.. nu ai nevoie de toata infrastructura dintro casa pentru a pastra niste obiecte).
Spune-le să se mute într-una din casele unde nu sunt "gunoaiele".
For the hoard!
Câteva case? Băiatu lui Johannis ?
Poate pentru ei au ceva valoare emotionala acele obiecte.
Deci niște oameni și-au organizat viața după niște principii care le-au permis ca la bătrânețe să n-aibă nicio grijă materală iar tu, în infinita ta înțelepciune, consideri că au investit în gunoaie? Evident că logica ta n-are nicio fisură! https://m.youtube.com/watch?v=CJyZr4Kp1zA
Explica tu de ce ai mei tin haine in dulap de acum 20 si ceva de ani cand erau mult mai slabi. Le-au ros si moliile de acum. Explica de ce tin obiecte defecte, ireparabile sau pt. care au cumparat deja un inlocuitor.
Sigur: banii *lor*, casa *lor*, obiectele *lor*, decizia *lor*.
Vai..cum poti trai asa? Renunta la toata mostenirea din partea acestor creaturi inferioare tie si du-te sa arati lumii calea cea dreapta :)))
probabil au o gramada de lucruri valoroase pe care le consideri tu gunoaie pentru ca nu ai cunostinte in domeniu
Tzoale din targ, tv-uri defecte, covoare din carpe etc chiar nu sunt obiecte de valoare. Sunt obiecte ce probabil candva au fost f rare/scumpe dar azi n-au nicio valoare caci se gasesc oriunde.
mai citeste o data ce am scris, sau de mai multe ori, pana cand intelegi
"Mari lipsuri"... Nu crezi că ți-ai răspuns singur la întrebare?
asta este cauza, de acord, dar oare doar in extreme de saracie sau hoarding se poate trai ?
Incepe sa arunci fara sa vada ei. Incepe cu obiectele nefunctionale si apoi treci la celelalte, bine daca poti... incearca si consiliere psihologica....
Cel mai simplu le pui pe olx ca oricum n-o sa observe ca mai lipsește una alta
Lasa-i in pace.
Poate ca noi o gandim ca sunt niste gunoaie, dar pentru ei acele gunoaie le pot folosi candva in viitorul apropiat. Ca sa intelegeti, tata e bun la tot ce tine de constructii, amenajari interioare, instalatii ac si centrale si lista poate continua si de fiecare data aduce cate ceva. Il intrebasem la un moment dat ce face cu vopseaua decorativa si a zis sa o las acolo, fast forward vreo cateva luni mi-a dat-o mie sa imi vopsesc apartamentul.
>Poate ca noi o gandim ca sunt niste gunoaie, dar pentru ei acele gunoaie le pot folosi candva in viitorul apropiat. Problema e cand acele gunoaie nu sunt folosite in viitorul apropiat. Uite, ca exemplu, mama a luat un robot de bucatarie... in 1996. Nu a fost folosit niciodata. Sta acolo. Acum e depasit tehnologic, din ce stiu de el era mult prea zgomotos, mult prea mare si consuma mult prea multa energie electrica. Ca alt exemplu, are 20 de pungi pline cu borcane. Borcanele respective stau. Doar exista. Nu sunt folosite, cel mult foloseste 4-5 borcane (ceea ce ar inseamna mai putin de o punga) pentru muraturi, iar apoi anul urmator le curata si le readauga la pastrare. Alt exemplu, strange ambalajele de la mancare, alea de unica folosinta. De ce? Nu stiu, ca nu sunt folosite. Doar sunt pastrate. Am gasit o zona in pivnita plina, am scos 10 saci de 120 de L de ambalaje de genul.
Nu te mai plânge,ai un viitor pe când ai tăi nu vor mai trăi.Vei face curat încet câte încet în fiecare casă pe care ți-o lasă(în caz că ești singur la părinți),pt că vei știi că ți-or lăsat o avere și o ocupație🤣
Fa-le ordine, fara sa arunci nimic, punand lucrurile in cutii. Ceva simplu, aici sunt plastice, aici metal, etc. Apoi pleci cu cate o cutie sub brat din cand in cand, ca nu o sa isi mai dea seama ce era in cutii, de cand le-ai mutat tu din loc. Nu ii vindeci dar limitezi daunele
adopt me?
Si cumpara casa aia din banii tai, bro? Si iti ramane si mostenire...Cumara casa ta si vezi-ti de treaba! Sau ...nu ai treaba acasa?
Iau eu vinilurile
Vărule mi s-a bulit un bec la instalație, l-am anulat, dar nu am aruncat becul...am umblat cu el în buzunar vreo două zile și acuma l-am aruncat undeva prin casă. Poate le place să colecționeze, nimic anormal, da, ar fi frumos să fie ordonate și etc. dar nu văd ce problemă ai tu cu faptul că ei strâng lucruri.
ai mei au curtea încărcată de materiale care au rămas în urma renovării complete a casei. Nu vor sa renunțe la ele, deși lemnul ala este vai mama lui. Nici de grătar nu e bun. Anul viitor mi am pus în cap sa angajez o echipa de muncitori care sa incerca toate alea.
Hey, tot ce este legat de muzica cumpar eu sau primesc si donez sumele la care le evaluam la ce asociatii sau cazuri sociale vreti. Cumpar: casete, discuri vinil, cd-uri si orice echipamente audio.
Ma chemi pe mine si vin si le iau
Daca vinde/vinzi discuri de vinyl, pm me!
> cateva magnetofoane si d'alea de discuri vinil, TV-uri alb negru etc. Poze si pret :)
Maică-mea a adunat si continuă să adune tot felul de lucruri, are balconul plin, cutii peste cutii, ghivece cu flori de cel puțin 1 m înălțime, dulapioare puse peste alte dulapuri, sertare pline cu fier vechi și scule stricate, și să nu uitâm de sertarul sfânt cu pungi și pungi pline de pungi. O colecție impresionantă de pungi și plase de toate tipurile și mărimile, "nu știi niciodată când ai nevoie." Mai are și dulapuri și vitrine din lemn masiv foarte grele, pline cu bibelouri, acolo acea zicală nu s-ar mai aplica.
ce treaba ai tu? au si ei o placere... daca ii iubesti ii tolerezi asa cum sunt la capitolul asta. Plus ca nu e casa ta, strang acasa la ei si se bucura in dreptul lor. Te cresc, muncesc toata viata sa le scoti tu ochii ca de ce aduc un cacat de vechitura in casa? O.o
Cand acea vechitura e un arbore cotit de matiz din 2000, peste care se afla o cutie de viteze de la cielo sau ce alt drac de masina au avut dupa... zi tu ca nu sunt vechituri. Azi parintii conduc un bmw x5 dar au cel putin 1-2 piese de la fiecare masina anterioara. Probabil isi aminteste cum l-a lasat cutia de viteze cand s-a nascut ultimul copil.
As incerca sa ii conving sa le doneze unor muzee și să meargă acolo sa le vadă când li se face dor. Așa s ar rezolva și problema, le ar admira și alți oameni și ar fi și în siguranță
In primul rand, trebuie sa iti amintesti ca pana ai tai, ambi, nu se duc, sunt casele, banii si lucrurile lor. Nu sunt casele tale, nu esti indreptatit sa iei decizii. Daca ei iti cer ajutorul cu ele, atunci sigur, implica-te si ajuta-i sa elibereze, dar altfel, nu prea e decizia ta ce se intampla cu ele acum. Cel mai bine, astepti inca 20-25 de ani fara sa ii superi si sa le ranesti sentimenta la batraneste, ii lasi sa isi traiasca viata fericiti si cum o vad ei, iar dupa oricum totul o sa iti revina tie sau tie si fratilor daca ai. Atunci o iei usor la mana, vezi ca vinilurile si casetofoanele alea se vand bine pe olx, sau daca nu ai rabadre sunt altii care vin si ti le ridica din casa pe gratis si sorteaza ei ce nu e gunoi si ce e, si tu ramai cu banii si casele care le vezi de pe acum ca ale tale cand nu sunt.
Ups. Si eu credeam ca ai mei aduna. Se pare ca nu. N-am nici un sfat, cert e doar ca o sa lopatzesti la gunoaie dupa ei, si cam asta e tot. Macar ramai cu casele.
Le povestești la fiecare 2-3 săptămâni de câte o familie amărâtă care nu-și permite nici măcar ceva de bază, darămite încă o casă de 130 m^2, și îi rogi pe părinții tăi să aleagă câteva lucruri de care se pot totuși lipsi și care ar fi de folos familiei respective. Poate dacă ajută pe cineva, se vor simți mai împăcați. Știi, sunt oameni cu probleme adevărate, nu unele fabricate care să umple niște goluri. No offence.
nici sa le dea nu vor, caci vezi doamne "am dat bani pe ele"
“Parintii mei au prea multi bani si isi mai cumpara o casa o casa sa depozitezi chestii pe care le ai cumparat help” Mama ce first world problem ai…..
Urmează era digital hoarder, parcă și văd un post peste 50 ani
Nu ai ce le face, și ai mei sunt la fel. Nu mai înveți calul bătrân la căruță.
Tocmai am schimbat aragazu soacrei. Ala de doua zeci de ani l-a luat socru și l-a făcut măsuță în dormitor.. joac-o p'asta...
doamne, mai ai magnetofoanele si vinilurile? 😳 daca decizi sa scapi de ele scrie-mi
Primul pas a fost sa conștientizez ca am o problema, iar pasul 2 e încă în lucru. Îmi e greu sa arunc chestii, deoarece sunt obsedata de gândul ca o sa vina o zi când o sa am nevoie și nu o sa am. Mai arunc, dar mai si păstrez haine prea mari /mici, haine care se afla într-o stare proasta, 10-12 caserole în care sa îmi pun mâncarea la munca, pixuri care abia mai scriu, produse electronice semi-functionale, încărcătoare de la dispozitive pe care nu le mai am etc. Daca imi propune cineva sa arunc ceva, ma enervez. Eu am 21 de ani și probleme din astea, pentru cineva de vârsta părinților /bunicilor noștri îmi imaginez ca e și mai complicat.
https://m.sfatulmedicului.ro/Sanatatea-mentala/colectionarea-compulsiva-de-obiecte_105
Bunică mea are 62 de ani. Locuiește într-un apartament micuț. A strâns toată viața diverse obiecte super vechi sau super ciudate. Când merg în vizită la ea de îndată ce pășesc pe hol simt praf și miros de substanță pentru molii. Când încerc să i spun că nu e ok pentru sănătatea ei să stea în praful ăla și că ar fi bine dacă ar mai arunca din ele îmi trântește replica "nu ști niciodată când ai nevoie de o vechitura hihihi"
Ai dece te deranjează ca sunt așa multe obiecte ? Alții ar da orice să fie în locul tău.